În al doilea trimestru al anului 2024, economia românească a înregistrat o stagnare aproape completă, cu o creștere de doar 0,1%, mult sub media Uniunii Europene. Aceasta reprezintă o încetinire severă în comparație cu primul trimestru, când creșterea economică fusese de 0,5%. Ritmul de creștere este departe de a fi unul robust, de promisiunile și propaganda făcută de PSD și PNL.

Un semnal de alarmă și mai grav îl reprezintă evoluția pieței muncii. România a înregistrat cea mai mare scădere a gradului de ocupare a forței de muncă din Uniunea Europeană, cu o contracție de 0,5% în trimestrul al doilea din 2024. Această scădere pune presiune pe veniturile gospodăriilor și contribuie la reducerea consumului intern, motorul principal al economiei românești.

Un alt sector afectat negativ este cel al construcțiilor. Datele privind activitatea în acest domeniu arată o contracție de 2,5% pe primele șase luni ale anului 2024. Sectorul construcțiilor, unul dintre pilonii economiei în anii anteriori, devine încă un sector care sub guvernarea PSD – PNL are de suferit.

Pe lângă sectorul construcțiilor, și cel al serviciilor, care reprezintă principala ramură a economiei, este afectat de această criză. În luna iunie 2024, volumul serviciilor a înregistrat o scădere de peste 15% comparativ cu luna mai, marcând cea mai abruptă contracție din întreaga Uniune Europeană. Această scădere reflectă o încetinire a cererii și a activităților economice, cu efecte directe asupra veniturilor bugetare și a locurilor de muncă.

Semnalele cu privire la criza economică ce ne pândește nu se opresc aici. Pe primele opt luni ale anului 2024, deficitul bugetar al României aproape că a atins nivelul întregului an 2023, depășind mult cota de 4,% din PIB. Proiecțiile indică faptul că deficitul se îndreaptă vertiginos către 8%, ceea ce reprezintă un dezechilibru major în gestionarea finanțelor publice. În paralel, datoria publică a ajuns la 52,6% din PIB, iar trendul de creștere continuă. Mai mult, doar dobânzile la această datorie depasesc 2% din PIB, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugetul de stat.

Cauza principală a acestui dezechilibru financiar este creșterea cheltuielilor statului, care au înregistrat un salt de 23,4%. Politicile fiscale expansioniste și lipsa de reforme structurale sunt factori care contribuie la deteriorarea finanțelor publice.

Dacă tendințele actuale nu sunt inversate prin politici economice eficiente și reforme structurale, România riscă să se confrunte cu o criză economică profundă în perioada următoare. Totul poate să fie evitat dacă la alegerile din acest an vom pune capăt dictaturii PSD – PNL din fruntea țării. Doar dacă tăiem răul din rădăcină, cu ajutorul românilor, putem să evităm o criză economică mai puternică decât cea din 2009 – 2012.