Potrivit comunicatului, menţinerea interesului public ca principal reper în activitatea presei este crucială.

"Într-o situaţie cu impact major asupra vieţii sociale şi politice este explicabilă intensa preocupare a unor actori politici de a o valorifica în propriul interes. Considerăm însă că jurnaliştii au datoria de a servi dreptul publicului de a fi corect informat şi trebuie să evite orice situaţie ce ar aservi mass-media oricărui interes partinic", spun, în comunicatul remis MEDIAFAX, cele şase organizaţii de media semnatare - ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român de Jurnalism de Investigaţie, Asociaţia Jurnalistelor din România ARIADNA, Societatea Jurnaliştilor din Galaţi şi Asociaţia PUBLICMEDIA.

Organizaţiile spun că au constatat - în perioada 13-19 ianuarie - o serie de derapaje ale presei (scrise, audio-vizuale şi online) în sensul abandonării neutralităţii şi echidistanţei cerute de bunele practici jurnalistice, accentuării senzaţionalismului şi a verificării riguroase a informaţiei.

Printre cele mai grave şi frecvente tipuri de abateri de la profesionalism, organizaţiile de media fac trimitere la "instigarea făţişă la diferite acte, fie că a fost vorba de chemarea oamenilor la proteste, fie că a fost vorba de descurajarea lor de a protesta", dar şi la "asocierea implicită şi explicită unui grup social (de exemplu, galeriile de suporteri sportivi) cu violenţa".

"Majoritatea ziariştilor au preluat şi transmis informaţii privind acte de violenţă ai căror autori ar fi fost ultraşi, fără o verificare temeinică a autenticităţii surselor", se mai spune în comunicat, precizându-se că a fost difuzată aproape exclusiv poziţia jandarmeriei, în timp ce punctul de vedere al suporterilor a fost arareori prezentat când s-au făcut astfel de acuzaţii.

În comunicat se face referire şi la "reflectarea distorsionată a realităţii din teren".

"Selecţia vorbitorilor, poziţionarea camerelor conferă adeseori o imagine derizorie sau fals agresivă a pieţei. Preocuparea pentru senzaţional ridiculizează protestul şi nu reflectă diversitatea participanţilor şi a opiniilor exprimate. Discursuri exagerate sau inflamate de la comentatorii TV din studio sau de la reporter, în timp ce imaginile comentate arătau situaţii calme", se mai spune în comunicat.

Asociaţiile de media fac referire şi la "atitudinea adeseori sfidătoare sau agresivă a reporterilor sau moderatorilor faţă de unii protestatari sau faţă de invitaţii din studio", dar şi la "abandonarea rolului de moderator în favoarea militantismului politic făţiş în unele emisiuni de dezbateri", "inducerea anumitor teme, prin întrebările adresate protestatarilor, care au avut ca rezultat expunerea unor puncte de vedere care aparţineau mai degrabă reporterilor" şi "vehicularea ideii că grupurile din piaţă acţionează în favoarea unor actori politici pe baza unor informaţii a căror sursă nu este precizată şi lansarea unor acuzaţii nesusţinute de probe la adresa celor care au pus semnul egalităţii între actorii politici de la putere şi din opoziţie".

În comunicat se mai face trimitre şi la "difuzarea aproape exclusivă a poziţiei jandarmeriei, ignorând punctul de vedere al protestatarilor atunci când au avut loc incidente violente".

"De cele mai multe ori, jurnaliştii nu s-au deplasat la secţiile de poliţie unde au fost duşi cei reţinuţi în vederea identificării de către jandarmi şi nu au relatat ce s-a întâmplat cu aceştia", se spune în comunicat.

Organizaţiile de media mai vorbesc şi despre "insistenţa excesivă cu care duminică, 15 ianuarie, au fost difuzate imaginile cu actele de violenţă", ignorându-se faptul că în Piaţa Universităţii se desfăşura în acelaşi timp un protest paşnic.

"Reluarea excesivă a unor imagini, fără menţionarea datei şi orei la care aveau loc evenimentele din imagini", se numără de asemenea printre tipuri de abateri de la profesionalism enumerate de organizaţiile de media.

Totodată, organizaţiile semnatare fac un apel către jurnalişti "să relateze cu responsabilitate, echilibrat şi nepartizan evenimentele care se desfăşoară, mai ales ţinând cont de impactul puternic pe care acestea îl pot avea asupra vieţii sociale şi politice din România".

De asemenea, organizaţiile cer jurnaliştilor, fie că acţionează pe teren sau în redacţii: să relateze evenimentele pe baza factuală, fără a răspândi zvonuri sau informaţii neverificate; să nu creeze panică, prin discursuri exagerate; să menţioneze sursa informaţiilor; să sesizeze abuzurile forţelor de ordine, precum şi distrugerile aduse proprietăţii publice sau private; să delimiteze clar informaţia de opiniile personale; să nu aducă acuzaţii fără să aducă dovezi palpabile şi fără să ofere posibilitatea celui învinuit să-şi exprime punctul de vedere; să utilizeze cu moderaţie şi numai după verificări informaţiile venite din zona forţelor de ordine sau a serviciilor.